Petra Iosub
Citatul zilei

L'immagine può contenere: 1 persona, con sorriso, strisce e spazio all'aperto

“Să râzi des și mult; să câștigi respectul oamenilor inteligenți și afecțiunea copiilor; să câștigi aprecierea criticilor onești și să înduri trădarea prietenilor falși; să apreciezi frumusețea, să găsești ce e mai bun în ceilalți; să lași în urma ta o lume mai bună, să știi pur și simplu că cineva a respirat mai ușor doar pentru că tu ai trăit. Asta înseamnă să ai succes.”

by Laura Iuja

Violenza contro le donne, nella caserma dei carabinieri di Scandicci una stanza per accoglierle

 

CAMERA

Oggi, 25 novembre, nella giornata mondiale contro la violenza sulle donne, nasce una stanza dedicata alle donne vittime di violenza, presso la caserma dei carabinieri di via Vivaldi di Scandicci.

E’ stata realizzata da ‘Soroptimist International Italia’, associazione che si batte per i diritti delle donne, e presentata questa mattina.

“La stanza, realizzata nell’ambito del progetto ‘Una Stanza Tutta per Se’, è un ambiente accogliente e luminoso, opportunamente allestito per mettere a proprio agio le persone che hanno subito violenza e per permettere ai carabinieri di raccogliere questo tipo di denunce, di farlo al meglio”, spiegano Enrica Ficai ed Eleonora Pagni, presidenti dei Soroptimist club fiorentini.

In Italia solo il 10% delle donne che hanno subito violenza sporge denuncia. Proprio con l’obiettivo di aiutare donne e minori a mettersi in salvo dal pericolo è nato il progetto ‘Una Stanza tutta per Se’, con un accordo tra l’Arma dei Carabinieri e Soroptimist.

Alla fine del 2016, in tutta Italia, le stanze per audizioni del nelle caserme dei carabinieri saranno più di 50. “Quella di Scandicci – spiegano -, ha colori distensivi alle pareti, mobili chiari e angoli relax: uno per le donne e uno per i bambini, provvisto di giochi e di libri illustrati” .

http://www.firenzetoday.it/cronaca/violenza-donne-stanza-caserma-carabinieri-scandicci.html

 

Stop violentei asupra femeilor !

Astazi , se sarbatoreste Ziua Internationala contra Violentei asupra Femeilor .
Fiecare femeie este o poveste . Admir femeile puternice , care reusesc sa depaseasca obstacole dure , intr-o lume tot mai potrivnica. Sunt convinsa de asemenea , ca printre noi exista femei care au luat pe umerii lor toata greutatea casei , facand uneori alegeri destul de dureroase . Imi puteti scrie povestile voastre la adresa de mail petraiosub@yahoo.it , iar doua dintre povestile cele mai interesante vor primi cate un premiu surpriza .

stop violentei asupra femeilor

La Maestà tradita

De aproape cincizeci de ani , Gaetano Pesce ( https://en.wikipedia.org/wiki/Gaetano_Pesce ) dedica mare parte dintre operele sale ” multidisciplinare ” cauzei femeii in lume. Femeia , victima a opresiunilor , abuzurilor , a fricii si a prejudiciilor barbatului. Optimist fiind , viseaza un viitor in care Natura Feminina va gestiona lumea cu mult mai multa energie decat natura batbatului. Firenze gazduieste una dintre operele sale , in piata Santa Maria Novella. Simbol al femeii subjugate , opera va putea fi admirata pana in luna februarie . la maesta tradita

Si, che si puo ! Ora è tutta un’altra Bucarest

Nuove gallerie e musei, affollati di giovani brillanti e cosmopoliti. La capitale rumena è cambiata. E attira talenti da tutto il mondo

bucarest

È così grande che la comitiva di turisti francesi resta sbalordita e con lo sguardo non riesce ad abbracciarla. La Casa del Popolo di Bucarest è il secondo edificio più imponente al mondo dopo il Pentagono, frutto della megalomania del dittatore romeno Nicolae Ceausescu: 350mila metri quadrati, mille stanze, un milione di metri cubi di marmo della Transilvania. Odiato simbolo del passato comunista, oggi il palazzone è sede del Parlamento romeno e principale attrazione per chi visita la città. Ma dietro l’angolo, in un’ala della Casa del Popolo, si nasconde l’epicentro vitale dell’altra Bucarest. Arrivano verso sera alla spicciolata, a piedi e in bici, gruppi di hipster, studenti universitari e giovani artisti, per l’inaugurazione della nuova mostra al Mnac, il museo d’arte contemporanea diventato punto di riferimento dei creativi dei Balcani e dell’Europa dell’Est. Perché l’arte contemporanea romena non è solo Adrian Ghenie, che quest’anno ha venduto un’opera a più di tre milioni di sterline da Sotheby’s a Londra, ma è fatta da un bel gruppo di talenti emergenti. «Fino a dieci anni fa la vita culturale in Romania ruotava intorno alla letteratura, oggi la visual art ha conquistato uno spazio importante», spiega dietro la scrivania disseminata di cataloghi Calin Dan, 61 anni, direttore del Mnac e artista di spicco della generazione a cavallo del 1989, tornato in patria dopo un lungo periodo ad Amsterdam. «Le nuove generazioni si interessano al design, alla moda, all’architettura, frequentano le scuole d’arte. Oggi nasce e si rafforza un mercato internazionale», aggiunge Dan. L’establishment politico e l’avanguardia culturale convivono, dunque, all’interno dello stesso palazzo: si guardano con sospetto e spesso si scontrano. Ma questo è solo uno dei contrasti della Bucarest di oggi, coacervo di paradossi, soprattutto architettonici.

Nel mondo, infatti, la capitale romena ha un’immagine triste, cupa, segnata dal passato comunista. Le tracce dell’architettura razionalista sono ovunque, ma i block grigi fatti costruire da Ceausescu per operai e impiegati statali sono concentrati in periferia. Quello che colpisce, invece, è il continuo gioco di sovrapposizioni: medievali, turche, neoclassiche, neoromene. E la presenza spiazzante di grandi edifici, ville e hôtel particulier progettati tra fine Ottocento e inizi del Novecento da architetti francesi, quando la città popolata da uomini d’affari e belle dame veniva chiamata la “Parigi dell’Est”. Un vasto patrimonio di edifici storici logorato dal tempo, su cui il World Monument Fund e altre organizzazioni internazionali hanno acceso i riflettori. Dopo la fine del comunismo, infatti, molte case requisite dal regime sono tornate ai legittimi proprietari e ai loro ere- di, che in molti casi però non hanno né mezzi né sovvenzioni per restaurarle. Cristiana Tautu, 30 anni, fa parte di Calup, il gruppo di architetti e urbanisti di Bucarest che si occupa di recuperare i palazzi a rischio. «Contattiamo i proprietari delle ville, proponiamo loro idee e progetti per valorizzarle o trasformarle, aprendole al pubblico. Mettiamo in contatto chi cerca spazi con chi è in grado di offrirli: finora ne abbiamo mappati 600», dice Cristiana al tavolo di Dianei 4, un villino Anni ’20 vicino all’università, luogo di incontro di giovani expats e alternativi. Gli stessi che si danno appuntamento per l’aperitivo nei giardini di Terasa Monteoru o Eden, alle spalle di due splendide ville liberty mangiate dagli anni, Casa Monteoru e Palatul Stirbei, su calea Victoriei, la centralissima arteria costellata di edifici eterogenei: gli esperimenti in stile Bauhaus e il Museo George Enescu in un favoloso palazzo Art Nouveau. Qui come nella città vecchia, i luoghi segnati dal tempo fanno da sfondo alla Bucarest del futuro. A Lipscani, l’ex ghetto ebraico occupato dalle famiglie rom negli anni del regime comunista ora si ritrovano i giovani che preferiscono la confusione e i bar con atmosfera festaiola da isola greca. «Questa è una città economica, sicura e friendly, si riescono a organizzare eventi incredibili, che attirano giovani da ogni parte del mondo», dice CosminTapu, 36 anni, fondatore di Rokolectiv, il più importante festival di musica elettronica della capitale romena, che si svolge sulla terrazza del Mnac e nel Control Club. «Il mio rapporto con Bucarest però è di amore e odio: a volte voglio scappare. Lavorare qui spesso diventa complicato, le istituzioni non fanno altro che metterti i bastoni tra le ruote».

Quello che colpisce è la contraddizione tra il fermento culturale, che genera continuamente eventi, festival, happening, e la rigidità della pubblica amministrazione, che impone regole sempre più restrittive e offre poco sostegno alle nuove iniziative. «Tredici anni fa abbiamo cominciato ad aprire le nostre case per esporre le nostre opere, perché non c’erano spazi adeguati. Oggi la situazione non è molto cambiata: l’unica speranza per i giovani artisti sono le gallerie private come Salonul de proiete, che vendono le loro opere e hanno relazioni internazionali molto più intense rispetto ai musei pubblici», dice Vlad Nanca, 37 anni, uno degli artisti romeni più conosciuti della sua generazione, che espone in tutto il mondo, dall’Italia a Hong Kong. Anche gli organizzatori della nightlife non hanno vita facile e sono costretti a fare i conti con le norme varate dopo l’incendio alla discoteca Colectiv il 30 ottobre scorso, costato la vita a 64 persone. La tragedia ha scatenato un’ondata di manifestazioni anti-corruzione, fino alle dimissioni del governo guidato dal primo ministro Victor Ponta. A quasi un anno dal rogo ora anche gli spazi meno convenzionali cominciano a riaprire le porte, nelle ex fabbriche di fine Ottocento e in quelle abbandonate dopo il grande sviluppo industriale degli anni Sessanta. Come Halele Carol, complesso ottocentesco trasformato in luogo per concerti di musica elettronica e jazz, dj set, mostre fotografiche e di design, workshop e conferenze. O come Fabrica Club, vicino a piata Unirii, ex calzificio diventato hub culturale: grande cortile con tavolini all’aperto, sala da concerti, ciclofficine e negozi di skateboard. Mentre si danno da fare associazioni come Fara Nume (Senza nome), formata da giovani artisti e storici dell’arte, che si occupa di rivitalizzare le fabbri- che abbandonate e ogni anno organizza il festival Art Factor (dal 23 settembre al 2 ottobre, asociatiafaranume.org) nell’ex area industriale Pantelimon. Nel frattempo, Bucarest con i suoi due milioni di abitanti sogna di diventare Capitale europea della cultura 2021. A fine settembre la Romania sceglierà la sua candidata: in corsa, nel Paese, ci sono anche Baia Mare, Cluj-Napoca e Timisoara, ma la capitale è data in pole position da tutti i bookmaker.

A chi arriva dall’aeroporto internazionale Otopeni per dirigersi verso il centro la città mostra zone verdi abitate da nuovi ricchi, imprenditori e expat al seguito delle multi- nazionali; i grandi boulevard Aviatorilor e Dorobantilor, costeggiati da piste ciclabili e aiuole ben curate; la zona di Floreasca, con sontuose ville storiche coperte di edera e sedi di ambasciate, uffici di società e lussuose case priva- te. Sono tasselli di una città complessa, piena di angoli sorprendenti, con mille anime pronte a mettersi in gioco per vincere la sfida del 2021. «Per la prima volta Bucarest viene studiata a fondo e non viene considerata un blocco unico, ma 67 quartieri messi insieme», conclude Cristiana Tautu, nello staff organizzativo del comitato Bucuresti 2021: «In genere le attività culturali sono circoscritte al centro della città, invece con questa candidatura ogni zona, anche la periferia, viene messa in relazione con le altre e con la scena indipendente. Finalmente gli abitanti di Bucarest possono partecipare alla stesura dei progetti, e discutere tra loro».

IL MONDO DI MIRCEA CARTARESCU Mircea Cartarescu, 60 anni, è il più importante scrittore romeno contemporaneo, premiato in Germania, Svizzera, Austria, vincitore quest’anno del premio von Rezzori e finalista al premio Strega europeo. Nella trilogia Abbacinante, pubblicata in Italia da Voland, la città di Bucarest è sempre protagonista, nei suoi passaggi storici, nei suoi luoghi più nascosti, spesso trasfigurata. Come vede oggi la sua città? «La patina del tempo si depone e si consolida ogni giorno. Può dare la sensazione di una città invecchiata, anche se per me questo rappresenta il suo fascino e la sua umanità. Non mi piacciono gli edifici in vetro e acciaio, preferisco la rovina del tempo». Questo legame col passato come influenza gli abitanti? «Il 1989 ha spaccato in due la popolazione. Gli anziani sono nostalgici;
i giovani, nati nei block operai, non possiedono alcun senso della storia». Tuttavia a Bucarest la vita culturale è molto vivace, anche grazie ai giovani. «La cinematografia è tra le migliori al mondo. Senza contare i teatri off, le gallerie d’arte, gli happening e la cultura di strada. In questi luoghi c’è un confronto continuo tra generazioni diverse».

di Flavia Capitani

Se poate si la noi . Spital ca-n occident ….

Se poate si la noi. O localitate cu doar 13.000 de locuitori are un spital cum vezi doar in Occident. Totul se intampla din venituri proprii 

Rugina, mizeria s mirosul greu care transformă spitalele noastre i imaginea bolii insasi ne fac sa ne minunam cand dam peste exceptii. La Simeria, o localitate cu doar 13 .000 de locuitori, am gasit o unitate medicala cum doar in tarile civilizate vedem.

Tot ce-am visat, la internare, intr-un spital de stat, ne bucura aici: pereti fara igrasie, paturi noi cu asternuturi nepatate si bai-luna!

Saloanele moderne ne dau senzatia ca ne-am teleportat in Occident… Iar pe holuri, e o placere sa stai! In locul mirosului de sudoare si medicamente care ne loveste in spitalele romanesti, la cel din Simeria, aerul are doar un iz de restaurant!

Aceeasi curatenie fara cusur domina cantina. Daca nu v-ati convins, dam o tura si prin sectii:

6 cabinete cu diferite specialitati medicale, laborator de analize si compartimente de ATI arata ca in serialele americane: aparatele medicale de-aici sunt de ultima generatie si doar pe cele cumparate anul acesta au fost cheltuiti 3 milioane de lei.

Cum din venituri proprii, va-ntrebati?! Ei bine, reteta de succes e simpla!

“Am incheiat o gramada de contracte cu diverse persoane juridice care aveau nevoie si au nevoie conform legislatiei in vigoare de servicii medicale, servicii pe care le prestam evident contra cost. Toate aceste sume ne-au ajutat sa facem spitalul sa arate asa cum este astazi”, spune managerul spitalului. Conducerea spitalului din Simeria a reusit, in patru ani, sa achite datoriile de 350 000 de euro catre stat si sa faca modernizari uriase din venituri proprii care au incadrarea unitatea in categoria celor cu cel mai inalt nivel de incredere. In ianuarie, anul viitor, aici va fi deschis un Centru de Screening al cancerului de san.

http://www.stirilekanald.ro/se-poate-si-la-noi–o-localitate-cu-doar-13-000-de-locuitori-are-un-spital-cum-vezi-doar-in-occident–totul-se-intampla-din-venituri-proprii_73150.html#undefined.gbpl

Superluna

Iata cum apare superluna , vazuta din centrul istoric al orasului Firenze , in apropierea cupolei catedralei si a statuii lui David

Superluna este un fenomen care apare doar in anumite intervale de timp si permite vederea lunii mult mai mare ( circa 14% ) si stralucitoare ( 30% ) , fata de normal .

Un spectacol care se repeta la intervale foarte mari de timp . Ultima data cand s-a intamplat , a fost in anul 1948 iar urmatorul fenomen va avea loc in anul 2034.

15078514_1227777707268588_3510263824953645751_n

Orele de refacere a organelor corpului uman – Bioritmul organelor interne

Traim cu totii într-un univers ciclic. Totul în jurul nostru se repetã: secundele, minutele, orele, zilele, anii, anotimpurile, somnul, respiratia, bãtãile inimii. Viata e formatã dintr-o întreagã gamã de cicluri care creeazã o adevarata simfonie. Adãugãm în fiecare zi cîte o cãrãmidã la zidul vietii noastre.Dacã reusim sã mentinem un ritm corect în interiorul, dar si în afara noastrã, “concertul” pe care-l sustinem aici, pe Pãmînt, va fi unul lung si melodios. Ca sã reusim asta, trebuie sã stim cum.

Un mecanism important al corpului este bioritmul cotidian al organelor interne. Despre bioritmul corpului uman s-a scris destul de mult, dar despre cel al organelor interne, mult mai putin. Johanna Paungger si Thomas Poppe, în cartea “Aus eigener kraft”, fac o descriere amãnuntitã a ritmului functiilor organelor noastre interne.

Bioritmul organelor interneAutorii afirmã cã fiecare dintre organele corpului are o activitate maxima timp de 2 ore pe zi, dupã cum urmeazã:

  • vezica biliarã (23:00-1:00)
  • ficatul (1:00-3:00)
  • plãmînii (3:00-5:00)
  • intestinul gros (5:00-7:00)
  • stomacul (7:00-9:00)
  • splina si pancreasul (9:00-11:00)
  • inima (11:00-13:00)
  • intestinul subtire (13:00-15:00)
  • vezica urinarã (15:00-17:00)
  • rinichii (17:00-19:00)
  • circulatia sangvinã (19:00-21:00)
  • iar o acumulare generalã de energie se face între orele 21:00 si 23:00.

Haideti sã încercãm sã analizãm, din acest punct de vedere al autorilor, o zi din viata noastrã!

Stomacul, splina, pancreasul

E foarte important cum ne trezim dimineata. Dacã am încerca sã observãm cum se trezescanimalele dimineata, am constata cã ele mai întîi se întind, începînd fãrã grabã noua zi. Sã luãm exemplu de la animale si sã încercãm sã ne trezim dimineata linistiti, acordîndu-ne cîteva clipe de relaxare înainte de orice activitate zilnicã. Multi se trezesc dimineata cu “sufletul la gurã”, cu teama cã nu au timp de a rezolva ceea ce si-au propus. Ar fi bine sã ne trezim putin mai devreme decît o facem de obicei pentru a simti linistea dinaintea zilei care abia începe.

Între orele 7:00 si 9:00, functiile stomacului sînt la valoare maxima, deci trebuie sã luãm micul dejun farã grabã. Ar trebui sã tinem cont si de calitatea si cantitatea alimentelor pe care le consumãm la aceastã masã.

În intervalul orar 9:00-11:00 lucreazã intens splina si pancreasul, stomacul odihnindu-se. În acest interval e recomandat sã nu consumãm alimente greu digerabile.. Pancreasul e cel care controleazã nivelul glicemiei. E de preferat sã nu consumãm prea multe dulciuri pt a nu forta functia pancreasului. Splina, “cimitirul trombocitelor”, dacã nu functioneazã corect, se poate perturba nivelul trombocitelor din sînge.

Inima, intestinul subtire

BioritmÎntre orele 11:00 si 13:00, activitatea inimii e la capacitate maxima. În aceastã perioadã nu se recomandã mese copioase, care presupun un consum suplimentar de energie, care va fi luat din energia necesarã activitãtii intense a inimii.

Intestinul subtire are o activitate intensã între orele 13:00 si 15:00. Autorii afirmã cã nu de multe ori s-a observat cã un angajat cu norma redusã de muncã realizeazã la serviciu la fel de mult ca un angajat cu norma întreagã. De ce? Din cauza randamentului scãzut al organismului dupã orele 13, mai ales dupã un prînz copios. Activitatea intestinului subtire, cu rol important în procesul de digestie, e ghidatã de sistemul nervos vegetativ, aceasta putând fi blocatã sau dereglatã de stres sau nervozitate. Din acest motiv se recomandã ca masa de prînz sã fie luatã în liniste.

Între orele 15:00 si 17:00 e perioada în care functioneazã la maximum vezica urinarã. Vezica urinarã are un rol important în dezintoxicarea organismului, alãturi de rinichi. Acest lucru poate fi accelerat cu ajutorul ceaiurilor diuretice, care au un efect maxim dacã sînt bãute pînã la ora 19:00, deoarece între orele 17:00 si 19:00 rinichii functioneazã intens. Dacã în acest interval orar, puteti beneficia, alãturi de un ceai diuretic, si de un masaj de relaxare, se produce o dezintoxicare mai eficientã a corpului.

Dupã ora 19:00 e bine sã nu se consume o cantitate prea mare de lichide, înainte de somnul de noapte.

Circulatia sangvinã are o activitate intensã între orele 19:00 si 21:00. Autorii spun cã dacã multi pãrinti au zilnic o problemã cu adormitul copiilor înainte de ora 19:00, dupã aceastã orã, trimisul la culcare devine deseori “o bãtãlie crâncenã”, care de obicei e castigata de cãtre copii. Acest lucru nu se întîmplã fãrã motiv: între orele 19:00 si 21:00 circulatia sangvinã functioneazã cel mai bine. În aceastã perioadã, corpul si spiritul se gîndesc la cu totul altceva decît la dormit.

De la ora 21:00 pînã la ora 23:00 se realizeazã o acumulare intensã de energie în corp. Aceste 2 ore ale recuperãrii energiei se numesc la chinezi, dupã un meridian al corpului, “triplul încãlzitor”. Cei care sînt în aceastã perioadã sensibili la frig, cei care nu pot dormi decît într-o camerã încãlzitã nu ar trebui sã ignore acest semnal. Undeva s-a creat un dezechilibru fizic sau emotional si necesitã atentie. Pt multi dintre noi, cele 2 ore sunt pline de vitalitate. Acest lucru e mai usor vizibil la tineri, care în aceastã perioadã se gîndesc sã meargã la distractii si nu la somn. Multora dintre noi ni s-a imprimat ideea, ani de-a rîndul, cã seara trebuie sã ne culcãm devreme, corpul refãcîndu-se prin somn pînã la miezul noptii. Poate cã aceste vorbe sînt de fapt interpretarea gresitã a ideii cã noi acumulãm intens energie între cele 2 ore.

Vezica biliarã si ficatul

SomnulÎntre orele 23:00 si 1:00 se realizeazã intens functiile vezicii biliare. Aceasta, care contribuie cu secretiile ei la digestie, e un organ care, prin disfunctia lui, dã mari probleme întregului organism. Cei care se trezesc des noaptea în aceastã perioadã trebuie sã-si punã cumva problema unei functionãri gresite a bilei sau a ficatului. Stresul si mîncarea consistentã cu prãjeli si grãsimi seara împiedicã o functionare corectã a bilei. Compresele umede si calde aplicate pe zona ficatului sînt benefice în acest interval orar. Ceaiul fierbinte, bãut cu înghitituri mici, mai ales cel de pelin, bãut cu 20 de minute înainte de masã, ajutã la activarea functiei bilei. Sucul de ridichi ajutã de asemenea. E de mare importantã descongestionarea intestinului gros care, dacã nu se realizeazã în mod natural, se poate face cu ajutorul unor clisme. În acest interval orar ar trebui evitate, pe cît posibil, bãuturile si alimentele reci. Dacã sînt probleme în functionarea bilei sau a ficatului, munca desfãsuratã în perioada noptii e foarte nocivã, deoarece nu se pot reface cele 2 organe.

Mai avem încã 6 ore din noapte pt a încheia ciclul de functionare al organelor interne pe parcursul unei zile.

Astfel, între orele 1:00 si 3:00 functioneazã intens ficatul. Acesta, dacã are o structurã deterioratã, se poate reface în anumite conditii, importantã fiind odihna prin somn alãturi de o bunã încãlzire a corpului. Functia ficatului suferã din cauza toxicitãtii mãrite a unor alimente, a alcoolului, nicotinei, cît si a stresului. De retinut e cã alcoolul si nicotina au un efect mult mai dãunãtor între orele 1:00 si 5:00 dimineata.

Între orele 3:00 si 5:00 dimineata e rîndul plãmînilor sã functioneze intens. Multi fumãtori au un acces de tuse dimineata pt cã plãmînii au lucrat toatã noaptea si acum dau afarã substantele care nu trebuie sã fie în interiorul lor.

Între orele 5:00 si 7:00 dimineata, intestinul gros are o functie maximã. Hrana stã în intestinul subtire circa 2 ore, iar în cel gros, chiar 20 de ore. Scaunul subtire indicã probleme de digestie în intestinul subtire, iar constipatiile pun în evidentã o crestere a toxicitãtii organismului.

Alungati bãtrînetea!

Cu aceastã ocazie, prin scurta cãlãtorie în intervalele orare ale unei zile am încercat sã vã prezint, cu ajutorul celor 2 autori, cîteva aspecte ale ceasului nostru interior. Cunoasterea acestor ritmuri ne face sã avem încredere în instinctele noastre, actionînd corect pentru a ajuta functiile organismului.Este foarte important sã nu simtim cã îmbãtrînim o datã cu vîrsta, cãci starea bunã a intelectului, puterea de a munci, de a iubi scad considerabil îmbãtrînirea. Sã ne ascultãm ceasul interior si sã încercãm sã ne adaptãm ritmului sãu, strivind prejudecãtile. Existã personalitãti care au trãit, creând la vîrsta de 80 de ani. E bine sa la respectati!

http://safiisanatos.ro/sanatate-fizica/orele-de-refacere-organelor-corpului-uman/?utm_campaign=shareaholic&utm_medium=facebook&utm_source=socialnetwork