Petra Iosub
Dor de casa….

Sa alegi cu inima e dificil si inutil …

“Acasa ” este acolo unde te simti bine. Cand te afli ” acasa ” , iti lipseste celalalt ” acasa ” ….si viceversa 🙂. “Acasa ” este acolo unde fiinta ta rezoneaza cu pamantul si cu oamenii dragi. “Acasa ” este acolo unde toata natura se inclina sa te primeasca si te invita sa te bucuri impreuna cu ea , de miracolul vietii…..

 

Romania – cascada Bigar

In Transilvania c’è una surreale cascata che sembra uscita dal mondo delle fiabe

Sembra uscita da un libro fantasy. E non c’è da stupirsi se si narra che la cascata Bigar di Caraș-Severin, in Romania, sia opera delle fate. Siamo in Transilvania, e qui la natura ha creato uno spettacolo talmente bello da sembrare surreale.
E’ proprio questa la sensazione che si ha al cospetto di questa particolarissima cascata nel Parco nazionale Cheile Nerei Beusnita, fra le città di Oravita e Bozgovici, proprio sul 45° parallelo, da cui l’acqua filtra a piccoli ruscelli tutt’intorno ad una roccia ricoperta di muschio verde, per poi brillare al contatto con il sottostante fiume Minis.
Ci troviamo sui monti Anina, in una zona carsica dominata dalla presenza di rocce calcaree: l’acqua filtra al loro interno, creando fiumi ipogei. Ma in particolare sotto la cascata Bigar si trova una sorgente d’acqua sotterranea, che sgorga scivolando dolcemente giù dalle rocce arrotondate, regalando uno spettacolo unico nel suo genere.

– VIDEO: LO SPETTACOLO DELLE CASCATE (clicca qui)

Guardando queste immagini, non è difficile capire perché la cascata Bigar sia stata recensita nelle classifiche dei luoghi più incantevoli e suggestivi al mondo. Un angolo di foresta incantato, dove la natura domina incontrastata, raggiungibile solo a piedi, dopo una breve passeggiata nel bosco.

http://www.lastampa.it/2017/03/30/societa/viaggi/mondo/in-transilvania-c-una-surreale-cascata-che-sembra-uscita-dal-mondo-delle-fiabe-mrd0g4qNHaiRNwCHJeAVfO/pagina.html

 

Statuile de daci din gradinile Boboli din Florenta

Descoprite în al III-lea deceniu al sec. XVI-lea în urma săpăturilor arheologice efectuate în via Lata din Roma şi provenind probabil de la Termele lui Agrippa, cele două statui expuse astăzi în Grădinile Boboli din Florenţa, au făcut parte din colecţia cardinalului Andrea della Valle (1463- 1534), colecţionar de antichităţi din epoca romană şi realizatorul primei mari colecţii de acest gen ce a marcat Renaşterea.
Cele două statui din porfir, aşezate în Grădinile Boboli din anul 1810, reprezintă statui de daci, recunoscuţi după portul popular compus din cămaşa lungă până sub genunchi, mantie lungă prinsă pe umăr cu fibulă în formă de disc, pantaloni largi, legaţi în jurul gleznelor cu ajutorul şireturilor de la opinci, iar în statuia intitulată Pileatus se poate identifica Decebal, regele Dacilor.


Lorenzetto Lotti (1490- 1541), sculptor şi arhitect, prieten şi elev al faimosului Raffaello Sanzio s-a ocupat de realizarea vilei cardinalului, cât şi de restaurarea obiectelor antice ce se aflau în colecţie. Va realiza în scurt timp un “hortus pensile”, o lojă închisă în grădina vilei pe care o va împodobi cu statui şi inscripţii, printre care şi statuile de prizonieri (domnia lui Traian, 97-117d.Hr. – Domnia lui Hadrian, 117-138d. Hr.), deja restaurate şi amplasate pe socluri decorate cu trofee şi victorii. Aceste lastre de marmură ce au fost găsite în anul 1532, tot în via Lata se încadrează în stilul sculpturii romane din sec. al III-lea. Încă se mai discută asupra anilor în care s-au executat acestea, cât şi în privinţa monumentului pentru care au fost făcute (Arcus Nuovo al lui Diocletian sau faţada Templului Soarelui, dedicat lui Aurelian)
O imagine detaliată o avem de la pictorul olandez Maarten van Heemskerck din anul 1558, unde se pot vedea cele două stătui în colţurile dintre curte şi lojă unde se mai aflau alte 2 statui cu acelaşi subiect. Giorgio Vasari, pictor, arhitect şi istoric florentin, descria statuile din porfir: ” Doi prizonieri făcuţi din acelaşi porfir, înalţi de patru braţe fiecare, lucraţi de antici cu cea mai mare judecată, şi care astăzi sunt extraordinar lăudate de toate persoanele excelente, cunoscându-se dificultatea pietrei.”

După moartea cardinalului Andrea della Valle, vila va trece în proprietatea nepotului său, Camillo Capranica, iar colecţia de antichităţi va fi dată lui vescovului Bruto della Valle. În anul 1584, întreaga colecţie Capranica- della Valle va fi cumpărată de Ferdinando I de’Medici, cardinal la Roma şi fiul lui CosimoI de’Medici şi al Eleonorei di Toledo. Această vânzare nu este întâmplătoare ţinând cont de relaţiile dintre Andrea della Valle şi întreaga familie de’Medici, toţi fiind mari colecţionari: Andrea della Valle a fost numit cardinal de către papa Leon X (Giovanni de’Medici, fiul lui Lorenzo Magnificul), iar în anul 1533 a fost numit Guvernator în lipsa papei Clement VII (Giulio de’Medici) ce se afla i Franţa pentru celebrarea nunţii dintre Caterina de’Medici şi Francisc I al Franţei.
Statuile vor fi transportate la Villa Medici din Roma şi aşezate pe faţada principală. În anul 1587 Ferdinando de’Medici preia conducerea Toscanei şi se va întoarce la Florenţa, astfel că statuile vor rămâne doar martore al sărbătorilor ocazionale ce se desfăşurau la vila de pe Pincio, aşa cum se vede şi în pictura lui Gaspar van Wittel din 1685, în care se recunosc cele două statui de porfir.

Odată cu moartea ultimei descendente a dinastiei de’Medici, Anna Maria Ludovica, în anul 1737, familia habsburgică de Lorena va prelua puterea acesteia cât şi toate bunurile familiei de ‘Medici. Cu numai câteva luni înaintea morţii sale, Anna Maria Ludovica semnase Acordul de Cesiune a patrimoniului artistic către dinastia de Lorena prin care stabilea ca acesta să rămână “pentru înfrumuseţarea statului şi de a trezi curiozitatea străinilor”, operele de artă fiind menite “să fie de folos publicului” din Florenţa.
Acest acord a fost respectat pe deplin de nouă dinastie şi Leopold al II-lea decide ca cele mai frumoase şi importante opere de artă ce se aflau la Roma să fie aduse la Florenţa unde îşi avea rezidenţa. O atenţie deosebită s-a acordat acestor statui de prizonieri care au fost ambalate în cutii de lemn şi transportate timp de patru luni pe mare, până la Livorno. Cei “patru Sclavi ce erau pe faţada” şi “două socluri ale Sclavilor” vor ajunge la Florenţa în anul 1789.

Leopold al II-lea (1747-1792) a fost unul dintre așa-zișii “monarhi luminați”, cel care în 1786 pentru prima dată în istorie a abolit pedeapsa cu moartea şi cel care pe perioada cât a locuit la Florenţa, Toscana a cunoscut o mare înflorire economică şi socială.
Ideea sa era ca cele patru statui de Barbari Prizonieri (trei în porfir şi una în marmură albă) să fie puse sub Loggia dei Lanzi, proiect nerealizat, acestea rămânând în depozitele Coroanei Ducale.
În anul 1801, Toscana va fi cedată Franţei şi se va numi Regatul Etruriei şi, în 1809, la Palatul Pitti va locui Eliza Baciocchi Bonaparte, sora lui Napoleon. Găsind cele două statui din porfir neutilizate, Giovanni Battista Baldelli, “Conservator al Palatelor, Grădinilor şi Apartamentelor ce aparţin Coroanei”, decide ca acestea să fie aşezate la intrarea laterală în Palatul Pitti, pe aleea ce conduce direct în Grădinile Boboli.
Materialul preţios cât şi subiectul au constituit emblema gloriei Imperiale formând o adevărată “via triumphalis”, la fel cum Leopold al II-lea ar fi dorit ca aceste statui să fi făcut în Piaţa Senioriei o orgolioasă celebrare a dinastiei sale.

by
Melania Cristina Cotoi

GHid turistic autorizat ,  Firenze si  Provincia

Ce cadou sa-ti iau , Romanie ?

Romania se pregateste sa intampine una dintre cele mai importante sarbatori “romanesti“.

Nu , nu va speriati , nu vine inca Pastele ….si nici Craciunul ….acela a trecut deja .

Ati uitat ca suntem in februarie ? Cum , nu ati auzit de “ziua indragostitilor “ ? .

O zi pe an , dragostea pluteste in aer 24 din 24 . Nu conteaza ca nu e sarbatoare romaneasca , eu vreau sa fac un cadou. Daca nu sarbatoresti , nu esti in “ trend “ , e ca si cum nu ai avea profil pe facebook 🙂 .

As face un cadou tarii mele , mult prea incercata in ultimele decenii. Ce cadou sa iti iau , Romanie ? Ca traim vremuri de criza si orice cadou costa ; stiu, salariile sunt mici dar pot sa schimb 50 de euro.

Cum , nu mai am ce sa cumpar cu 50 de euro ?

Lasa, iti voi cumpara o papusa vorbitoare ….de-aia cu butonul ascuns sub rochita …..si cand apesi pe el , ea sa tipe : i love you , i love you, i love you ….

Ah , da , am uitat ca e criza si nu-mi ajung banii . Mai bine iti cumpar o floare de “nu ma uita “ dar cu criza asta mi-e teama ca si tu suferi de amnezie si nu-ti mai amintesti de mine .

Sa-ti cumpar o pernuta in forma de inima ? asa cum isi fac cadou indragostitii…..

Sa dormim impreuna pe ea si sa visam ca esti libera si ca noi , copiii tai si urmasii nostri , nu va trebui sa-ti mai scriem de pe alte meleaguri ….doar poate cand vom merge in vacante in locuri mirifice , acolo unde lumea se relaxeaza…..acolo unde seninul e senin si oamenii nu merg incruntati pe strada , incovoiati de povara grijilor zilnice. Si sa mai visam ca intr-o zi , toti bunicii care traiesc pe alte meleaguri ,se vor intoarce acasa si isi vor putea plimba nepotii prin parcurile tale cu alei pline de flori si copaci infloriti , invaluiti in miresmele lor unice. Sau poate e mai bine fara vise ….poate asa te trezesti si iti schimbi perceptia asupra prioritatilor vietii noastre…..si a legilor pe care le adopti in Parlament.

As putea sa nu te iubesc , Romanie ….pentru ca m-ai dezamagit si m-am simtit alungata de langa tine si puii mei. Atunci cand capul imi exploda de minciuni, falsitati si compromisuri. Istoria , nu te-a invatat nimic , Romanie sau tu nu ai invatat nimic din istoria noastra si trecutul nostru prea greu incercat. As fi vrut sa uit de tine, sa imi aduc la zero “memoria cache “. Dar ti-ar fi pasat de protestul meu mut ? Nu cred , tu esti prea ocupata ca sa NU te salvezi. Ai trait intr-o bezna cronicizata , in toti anii astia …..dar nu pot accepta ideea ca o sa te pierd.

Asa cum nu au putut accepta aceeasi idee sutele de mii de romani , ce de mai mult de o saptamana protesteaza in strada , pentru ca se simt inselati si pentru ca tu , faci numai cum te duce capul….capul allora….

….asa cum au protestat sute de mii de romani pentru a salva aurul tau , din Apuseni , Romanie , sau codrii tai verzi pe care , dintr-o “naivitate “ neinteleasa i-ai facut cadou strainilor.

E cazul sa te primenesti , Romanie , si sa-ti faci curat in propria-ti ograda. Multi te numesc oricum , Romanie ….saraca , corupta , manelizata , altii frumoasa , bogata ….dar eu tot te iubesc . Si iar ma intreb ce cadou sa iti fac …..stiu ! cred ca ti-ar trebui o mare zguduiala .Ca sa te trezesti din somnul continuu in care zaci de cateva decenii incoace.

Ti-as cumpara totusi si o floare de “ nu ma uita “ , legata cu funda tricolora , in ros , galben si albastru . Si un ceas desteptator , ca sa te trezesi .

Romanie, eu  te iubesc ! Macar de ziua indragostitilor sa ti-o spun ……

romania-heart-men-s-premium-t-shirt

Respect si profesionalism

Se arunca prea des ( si uneori nemeritat ) cu pietre in sistemul medico- sanitar din Romania. Ca nu sunt bani , ca se ia spaga , ca nu sunt dotari la anumite standarde . Se arunca des cu pietre in medici si personal medical , multi , oameni foarte bine pregatiti profesional si cu ani multi de experienta in spate. Zilele acestea , in Bucuresti , doua echipe de medici , paramedici , asistenti , au dat dovada inaltului profesionalism , facand absolut tot ce este posibil pentru a salva o viata….desi rezultatul era previzibil , pret de doua ore ei nu au contenit sa lupte pentru a face un miracol. Avem medici buni , devotati , care- si fac cu dragoste si pasiune meseria….si care lupta ceas de ceas cu un sistem vitreg , refuzand sa creada ca nu mai exista nici o speranta pentru noi, pentru Romania….sa ne inclinam in fata profesionalismului si devotamenrului lor !

Proiectul ” Vreau un dac in Bucuresti !”

FB_IMG_1486846352999

Marile muzee ale lumii gazduiesc statui antice de daci, realizate de sculptori romani in timpul domniei lui Traian. Initial create pentru a impodobi Forul lui Traian acestea sunt considerate capodopere ale artei antice. In Romania sunt putin cunoscute. In peisajul urban bucureștean nu exista nici un monument dedicat civilizatiei dacice.

Asociația Identitate Culturala Contemporana (AICC) lansează un proiect de strangere de fonduri pentru realizarea si amplasarea in Bucuresti a unei replicii dupa o statuie antica aflata in Florenta.

Proiectul este fundamentat pe studiile știintifice ale istoricului Leonard Velcescu, Dacii in sculptura romana. Studiu de iconografie antica. Cartea a aparut la Ed. Academiei Române, premiata de Academia Romana.

Scopul proiectului

AICC intenționează să doneze și să amplaseze această replică de Statuie de nobil dac în București, într-un spațiu public adecvat, cu sprijinul autorităților administrative locale.

Cui donez ?

Banii vor fi virați Asociației Identitate Culturală Contemporană și vor fi folosiți pentru achitarea costului statuii și a cheltuielilor ce decurg pentru realizarea proiectului (PR, deplasări, organizare evenimente promovare, etc),  realizată de către atelierul de sculptură Galleria d’Arte Pietro Bazzanti e Figlio din Florența, instituție acreditată de Ministero dei Beni Culturali din Italia să execute astfel de replici. Costul este definit pe baza unui contract și pe baza anexelor-plan de lucru, iar îndeplinirea etapelor și cheltuielile sunt verificate  de către un comitet de trustees și de o firmă de audit. Rapoartele vor fi făcute publice, pe internet, pe pagina proiectului http://proiect.statuidedaci.ro/ 

De ce sa donez ?

Pentru a ne ȋnțelege identitatea, este important să ne cunoaştem istoria. Considerăm acest demers de o semnificativă relevanță culturală şi educațională. Cunoaşterea cât mai justă a istoriei complexe a unui popor constituie identitatea sa culturală.

Statuia este importanta pentru istoria antică a poporului român, pentru identitatea culturală românească si încă o confirmare a identităţii sale europene.

 

 

Conferinta ” Alexandru Ioan Cuza la Florenta “

cuza2

Astazi , in salonul Brunelleschi al Palagio di Parte Guelfa din Firenze , o interesanta zi de studii organizata de asociatia culturala Alter NATIVA , dedicata pricipelui Alexandru Ioan Cuza , care se stie , a trait cativa ani la Florenta , punandu-si amprenta asupra relatiilor istorice dintre cele doua state .

Moment de intalnire dintre doua culturi , Romania si Italia , cu ocazia aniversarii a 158 de ani de la proclamarea unirii dintre principatele Modova si Valahia.

La eveniment au participat istorici , oameni de cultura , membri ai corpului diplomatic precum si un numeros public.

In cuvantul lor interlocutorii au amintit despre importanta legaturilor dintre cele doua tari si necesitatea ridicarii unei placi comemorative , in cinstea principelui Cuza.

Au cantat si ne-au incantat cu muzica lor violonista Roxana Visinescu , studenta la Conservatorul din Florenta si naistul Ionel Ionita , posesor al multor premnii internationale.

Ne-a rascolit de emotie prin poeziile sale , Viorel Boldis , “roman de exceptie ” , titlu primit pentru merite culturale si promovarea culturii romanesti in Italia.

Au mai luat cuvantul , doamna Nicoletta Mantovani , asesor pentru relatii internationale pe langa primaria de Firenze , profesor universitar dr. Liviu-Petru Zapartan, ambasador al Romaniei pe langa Sfantul Scaun, domnul consul general al Romaniei la Bologna, Eugen Serbanescu , profesou Marco Baratto , profesor Paolo di Ana, preot protopop , prof. Ioan Trandafir Borirnea , presedintele regiunii Toscana , domnul Eugenio Giani ,  Melania Cristina Cotoi , organizatoarea evenimentului.

O zi incarcata , plina de emotie , care va ramane cu siguranta,  in inimile tuturor .

 

 

Colindele se daruiesc si de la mii de kilometri de Romania

 

 

Un alt Crăciun se apropie.

Plecaţi pentru câteva luni, românii din diaspora încă sunt aici, momentul întoarcerii e din ce în ce mai confuz, nimeni nu ştie precis când va reuşi să-şi găsească pacea şi să retrăiască liniştea sărbătorilor.

Sunt cele mai dureroase momente din an pentru cei plecaţi, dorul nu poate fi domolit cu pachetele sau banii pe care-i trimitem acasă; fiecare dintre noi are în faţa ochilor momentele fericite când ne pregăteam pentru Crăciun, emoţiile împărţite alături de familie.

Ne amintim aerul serii de Ajun, ni se pare că auzim grupurile de colindători care merg din casă-n casă, anunţând vestea Naşterii lui Isus.

Da, e greu departe.

Şi ne alinăm între noi, încercăm să fim mai puţini singuri, încercăm să păstrăm tradiţiile chiar şi la mii de km depărtare.

Grupul de maramureşeni din Terni, de la Parohia „Sfânta Parascheva”, au început să colinde sufletele bune.

Vor pleca în ţară cu cântece cu tot pe perioada sărbătorilor, dar înainte de a pleca ne-au urat să avem linişte şi pace.

Frumuseţea portului popular, vocile lor minunate şi naturaleţea, emoţiile pe care le transmit sunt deja cunoscute în centrul Italiei.

De câţiva ani colindă la Roma, la Tivoli, Perugia, anul acesta vor merge la Citta di Castello, Perugia şi Ascoli Piceno.

Nu e simplu deloc, s-au pregătit luni de zile, au făcut repetiţii până seara târziu, s-au străduit să interpreteze perfect vechi cântece româneşti şi să transmită ştafeta şi copiilor din grup, numeroşi şi talentaţi.

Sărbători cu bine, dragilor!

Şi duceţi în lume vorbele Varvarei Hotico, vorbe la care am lăcrimat cu toţii:

“Până când se va-ndura

Dumnezeu cu mila sa

Să mergem cu toţi acasă

Să mâncăm l-a noastră masă

Şi să muncim liniştiţi

Cu familia uniţi!”

Nu, nu ştim când va fi acea zi, dar colindele se dăruiesc şi se primesc chiar şi la mii de kilometri de România.

Liliana Angheluță