Galusti cu prune

Galusca cu prune de la miezul noptii ­čśť­čśť­čśť­čśä­čśä­čśä
Un pic mai bronzate ar fi fost in ton cu anotimpul dar la miezul noptii cand le- am facut eu , culorile adormisera si ele ­čśä­čśť­čśť­čśť
Pentru cine doreste reteta , scriu ce am folosit eu :
O mana de prune (5-600 de gr.)
4 Cartofi mari fierti in coaja
2 oua
2 linguri pline de gris
4-5 linguri de faina
100 gr. unt
Pesmet ( circa 200 gr.)
Zahar tos dupa gust ( eu am pus 5 linguri .)
Un varf de cutit de sare
Scortisoara macinata

Am pus mai intai cartofii la fiert.
Prunele , le- am spalat si le- am taiat pe jumatate apoi le- am presarat cu putin zahar tos.
Intr- o tigaie antiaderenta cu peretii mai inalti am pus untul sa se topeasca . Cand s- a topit am adaugat pesmetul si am amestecat pret de cateva minute , cat sa se rumeneasca putin pesmetul. Am tras tigaia deoparte si am adaugat zaharul tos amestecand in continuare .Am adaugat scotisoara macinata , dupa gust si am amestecat sa se combine bine aroma in compozitia de pesmet.
Cand cartofii au fiert , se curata , se lasa la racit si apoi se dau prin razatoare . In compozitia de cartofi am adaugat ouale batute , grisul , sarea si faina. Am amestecat bine.
Cu mainile inmuiate in apa am luat cate o lingura din compozitia de cartofi , am aplatizat , am pus jumatatea de pruna si pe care am inchis- o , am unit marginile aluatului ca intr- o bila. Intre timp, am pus o oala cu apa sa fiarba. Cand a clocotit apa , am micsorat focul la mediu si cu o paleta am pus cate 4-5 galusti sa fiarba. Nu se pun mai multe ca sa nu se lipeasca intre ele. Sunt gata cand se ridica la suprafata apei. Am scos fiecare galusca si am tavalit- o prin compozitia de pesmet.
Tutto qua ! ­čśť­čśť­čśť

Este posibil ca imaginea s─â con┼úin─â: deserturi ┼či m├óncare


Befana -Epifania sau Boboteaza

Boboteaza ┬á sau Epifania ….sau Befana , daca dorim sa ne raportam doar la sarbatoarea pentru cei mici. Un fel de Mos Nicolae al nostru , in care , potrivit legendei , copiii cuminti primesc dulciuri iar cei rai primesc o nuielusa ca semn de avertisment si ca sa stie ca anul viitor daca vor fi cuminti , vor primi si ei bomboane si alte dulciuri. In orasul nostru Befana , acea batrana urata si hidoasa care coboara pe hornul caselor si aduce copiilor dulciuri , gratie comandoului local de pompieri , a coborat direct de pe acoperisul Loggiei dei Lanzi ┬á(https://it.wikipedia.org/wiki/Loggia_della_Signoria ) , spre bucuria celor mici dar si a tuturor celor prezenti.

Fotografia postat─â de Petra Iosub.

Bazilica Santa Croce si steaua lui David

Unul dintre simbolurile cele mai importante ale Florentei este biserica franciscana Santa Croce . Construita in stil neogotic , este locul unde sunt inmormantate figuri ilustre ale stiintei , istoriei si artei italiene : Michelangelo Buonarroti, Galileo Galilei, Niccolo Machiavelli , Vittorio Alfieri, Ugo Foscolo, Gioacchino Rossini . Chiar daca este o biserica catolica , artistii vremii au┬á lasat mostenire o serie de opere si simboluri care fac din bazilica Santa Croce un punct de referinta religios si o atractie permanenta pentru milioanele de turisti ce o viziteaza anual. Dar ce semnificatie are steaua lui David aflata pe timpanul fatadei ? Desi edificiul dateaza din secolul XIV , fuse Papa Pio IX care puse prima piatra a fatadei , in 1857, lucrarile terminandu- se doi ani mai tarziu , cu ocazia centenarului dantesc , cand in piata veni colocat si monumentul lui Dante. Acoperita in marmura bicroma , fatada reflecta gustul tipic neogotic. Arhitectul Niccolo Matas , de religie ebraica, fuse cel caruia i se incredinta lucrarea acesteia. Steaua lui David , supranumita si ” sigiliul lui Solomon ” este compusa din doua triunghiuri echilaterale intretaiate , care dau┬á nastere astfel unei stele cu sase varfuri . Dincolo de multe alte simboluri , ea semnifica civilizatia in religia ebraica. Dar ea este legata si se biserica catolica daca observam cu atentie monograma din interiorul sau , o combinatie de litere grecesti care prin abreviere compun numele lui Cristos. Niccolo Matas nu a proiectat doar fatada bazilicii Santa Croce , el este autorul proiectului cimitirului delle Porte Sante de la biserica San Miniato al Monte , unde , dupa moartea sa fuse ingropat.

Biserica Santa Croce , loc prestigios al orasului Florenta , nu este doar o biserica …ea este locul de intalnire al celor mai ilustre personaje , artisti , teologi, literati , umanisti si politici , care determinara mai mult sau mai putin, identitatea unui oras medieval si┬á renascentist.

Tezaur romanesc

INALTATOR  SI EMOTIE MAXIMA !

 

A se asculta ├«n fiecare diminea╚Ť─â cu volumul la maxim!

Publicat─â de Tigaret Bogdan Florin pe Joi, 17 Mai 2018

 

 

7 Locuri energetice din România cu puteri magice

Conform cercet─âtorilor, ├«n Rom├ónia exist─â locuri cu o ├«nc─ârc─âtur─â energetic─â extraodinar─â, capabil─â s─â declan┼čeze fenomene aflate la limita ├«n┼úelegerii.

Pove┼čtile din popor au sugerat ├«ntotdeauna c─â exist─â unele locuri a┼ča numite ÔÇťsacreÔÇŁ, ├«n perimetru c─ârora se ├«nt├ómpl─â fel de fel de lucruri neobi┼čnuite, ├«ns─â acum speciali┼čtii sus┼úin aceste pove┼čti.

Cele 15 puncte energetice majore ale Planetei (chakre) sunt dispuse sub forma unei spirale al c─ârei cap─ât se afl─â ├«n Rom├ónia, fiecare din cele ╚Öapte puncte din ╚Ťara noastr─â av├ónd un corespondent ├«n istoria veche a acestor locuri.

De altfel, România este cunoscută ca fiind zona cu cele mai multe puncte energetice de pe Glob.

1. Triunghiul divin Omu-Babele-Sfinxul

Cel mai cunoscut triunghi energetic ├«n Rom├ónia are ┼či o putere incalculabil─â, conform relat─ârilor periodice despre conuri de lumin─â alb-laptoas─â, care par c─â se rotesc ca un vortex de nori, amplific├ónd percep┼úia extrasenzorial─â.

Speciali┼čti cita┼úi de sfinx777.wordpress.com sus┼úin c─â semnalele radio ce vin dinspre interiorul muntelui se amplific─â ├«n acele perioade.

2. Bucegi ÔÇô V├órful Doamnei ÔÇô Gura de Rai

Tot în Bucegi există o zonă de un kilometru pătrat în care organismul uman nu resimte oboseala, iar funcţiile fizico-chimice se revigorează brusc.

Demonstra┼úia a fost f─âcut─â experimental, ├«n 1999, de un institut de cercet─âri particular din Bucure┼čti, care fusese angajat de o firm─â str─âin─â s─â studieze subteranul. E vorba despre o pant─â pe care se manifest─â o anomalie magnetic─â atipic─â ÔÇô o adev─ârat─â ÔÇ×Gur─â de RaiÔÇŁ, a┼ča cum este descris─â ├«n mitologia autohton─â.

Pe l├óng─â simbolismul conceptului pe care ├«l ├«nva┼ú─â ┼či copiii de ┼čcoala general─â, ÔÇ×Gurii de RaiÔÇŁ i s-a adaugat ┼či o imagine fizic─â, concret─â, un loc cu o suprafa┼ú─â de aproximativ un kilometru p─âtrat, cu efecte terapeutice excep┼úionale.

3. Pe┼čtera ÔÇ×f─âr─â cap─âtÔÇŁ Polovragi

├Än alt loc geoenergetic este Polovragi, T├órgu Jiu, acolo unde se crede ca Zamolxis ├«i ├«nv─â┼úa pe vraci tehnici de t─âm─âduire a sufletului ┼či trupului (poli-vraci). Bioenergoterapeu┼úii consider─â Polovragiul cel mai bun loc pentru tonifierea general─â a organismului.

Pestera Polovragi a fost modelat─â de apele Olte┼úului ├«n banda de calcare jurasice din sudul mun┼úilor Par├óng ┼či C─âp─â┼ú├ónii, lat─â de 1-1,5 km, aici av├óndu-┼či obar┼čia ┼či un izvor carstic ce apare, ├«n chei, chiar ├«n dreptul portalului pe┼čterii.

Se spune c─â aici, vracii prelucrau o plant─â rar─â, numit─â povrag─â, polvrag─â, sau polovrag─â, ├«ntrebuin╚Ťat─â ├«n popor ca remediu ├«mpotriva bolilor.

Este posibil ca denumirea localit─â╚Ťii ╚Öi implicit a pe╚Öterii ╚Öi m─ân─âstirii, s─â fie de origine dacic─â, cuprinz├ónd ├«n sine o criptogram─â nedescifrat─â ├«nc─â, despre vreo concep╚Ťie a str─âmo╚Öilor no╚Ötri referitoare la credin╚Ťa lor religioas─â sau la practicile medicale at├ót de r─âsp├óndite ├«n via╚Ťa lor.

Aceast─â legend─â este consemnat─â ╚Öi de Alexandru Vlahu╚Ť─â ├«n ÔÇ×Rom├ónia Pitoreasc─âÔÇŁ, 1901, prin descrierea zeului protector Zamolxe care ├«ndemna poporul dac la lupt─â, pentru ap─ârarea gliei str─âmo╚Öe╚Öti ├«mpotriva cotropitorilor, iar ÔÇ×stropii ce se preling ╚Öi picur─â ╚Öi azi din steiurile acestea sunt lacrimile luiÔÇŁ, care depl├óng soarta poporului dac cucerit de romani.

Cronologia istoric─â se ├«ncheie cu Izvorul Speran╚Ťelor, un gur care nu seac─â niciodat─â, din spatele c─âruia ne ÔÇ×prive╚ÖteÔÇŁ Maica Domnului cu Pruncul ├«n bra╚Ťe, poate cea de la m─ân─âstirea vecin─â, cu hramul ÔÇ×Adormirea Maicii DomnuluiÔÇŁ.

4. Panteonul de la C─âscioarele

Cercet─âtorul Gheorghe ┼×erbana indic─â o alta zon─â a ÔÇťurie┼čilorÔÇŁ, Panteonul de la C─âscioarele, o vatr─â primar─â a civiliza┼úiei. ÔÇťLa C─âscioarele a ├«nceput Istoria, care se trage de la Istru!ÔÇŁ, sus┼úine acesta. ÔÇ×Aici a existat o minunat─â civiliza┼úie a zeilor tatani ai omenirii.

Aici au fost g─âsite necropole de urie┼či ┼či pietre cu inscriptii ciudate, cu linii ce parc─â delimiteaz─â zone numai de str─âvechi ┼čtiute.

Cu aparatura moderna se poate constata o zon─â geoenergetic─â deosebit─â ┼či o acustic─â nemaipomenit─â. Cine doarme noaptea aici, ├«n zona Panteonului de la C─âscioarele, aude clar ┼či Soaptele oamenilor de pe malul celalalt al B─âl┼úii Izvorului C─ât─âluiÔÇŁ, afirm─â ┼×erbana.

La C─âscioarele au fost descoperite dou─â uimitoare coloane rotunde din ceramic─â, goale pe interior, av├ónd o ├«naltime de 2,30 de metri ┼či un diametru de 0,50 metri, aflate ├«n interiorul unei construc┼úii de 72 de metri p─âtrati, compus─â din dou─â camere cu pere┼úi orna┼úi cu figuri serpentiforme ┼či semicercuri, pe un fond ocru.

Coloanele erau pictate ┼či ele cu serpentine, ├«n ocru. Datarea Panteonului de la C─âscioarele, f─âcut─â de arheologi rom├óni, indic─â 4.500 ├«.e.n. Specialista Maria Gimbu┼úa┼č ├«l dateaz─â la 5.300 ├«.e.n.

Tot aici s-au g─âsit modelele din teracot─â ale sanctuarelor, care prezint─â un rafinament arhitectonic pe care templele elene ├«l vor atinge dup─â mii de ani, iar civiliza┼úia sumerian─â, considerat─â de istoria modial─â cea mai vecheÔÇŽ abia dup─â alte 2 milenii.

Coloanele nu aveau func┼úionalitate arhitectonic─â, ci reprezentau ÔÇ×tatana lumiiÔÇŁ, dup─â cum se exprim─â ┼ú─âranii ┼či ast─âzi ÔÇô adic─â Axa Divinit─â┼úii cu lumea.

5. ┼×imleul Silvaniei ÔÇô S─âlaj ÔÇô Dacidava

Dincolo de legende ┼či percep┼úii extrasenzoriale, ╚śimleul Silvaniei a captat aten┼úia arheologilor ca urmare a descoperirii unei cantit─â┼úi uria┼če de tazaure, cu o valoare inestimabil─â, mai ales c─â niciunul nu se afl─â ├«n posesia autorit─â┼úilor rom├óne, neput├ónd fi explorate sau popularizate suficient.

6. Mun┼úii Rar─âu ÔÇô C├ómpulung Moldovenesc

Mai multe surse afirm─â c─â ├«n zona de referin┼ú─â Rar─âuÔÇô Pietrele Doamnei ÔÇôGiumal─âu activeaz─â un uria┼č vortex prin care se fac infuzii vibra┼úionale, unii ini┼úia┼úi consider├ónd c─â este locul cel mai potrivit pentru atingerea unor ├«nalte st─âri de con┼čtiin┼ú─â.

Dincolo de ezoterimsul relat─ârilor numero┼čilor turi┼čti spirituali care frecventeaz─â zona, tehnicienii sus┼úin c─â un efect important asupra organismului uman l-ar putea avea chiar compozi┼úia ┼čisturilor cristalne (cloritice, sericitice, cuar┼úite, porfiroide, calcare cristaline ┼či gnaisuri oculare).

7. Sarmisegetuza ÔÇô ora┼čul subteran predacic

Surse neoficiale transformate ├«n adev─ârate legende contemporane preluate pe sute de bloguri sus┼úin c─â la ├«nceputul anilor ÔÇś90, subsolul din zona Gr─âdi┼čtei ar fi fost scanat de un satelit rusesc.

├Än 2001, generalul de divizie ├«n retragere, Vasile Dragomir, care sus┼úinea c─â f─âcuse parte din echipa de cercet─âtori, declara pentru un ziar central ca ├«n zona V├órtoape fuseser─â detectate, pe o suprafata de 4 km p─âtra┼úi, 75 de gropi conice, de dimensiuni diferite, precum ┼či incinte paralelipipedice, modificate de m├óna omului, care comunicau ├«ntre ele, dar ┼či cu platoul de deasupra prin drumuri antice.

cele-7-locuri-energetice-din-romania-cu-puteri-magice-unde-trebuie-sa-mergeti-pentru-a-va-incarca-sufletul-cu-energie-pozitiva/

 

Placinta cu cascaval

Cand am descoperit reteta asta , nu imi imaginam cat de buna poate fi.

Pentru reusita deplina este nevoie sa se respecte intocmai indicatiile si cantitatile. Aluatul , fiind unul care are nevoie de dospire , se intelege ca trebuie pus intr- un loc feriti de curenti de aer.

Cantitatile pentru a face aceasta minune sunt :

370 gr de faina

200 gr cascaval

200 ml lapte caldut

150 ml unt topit

1 ou

7 gr drojdie uscata ( un pliculet )

2 lingurite de sare

1 lingurita zahar

Preparare :

Se pun intr- un bol mare laptele caldut , se adauga drojdia, zaharul si o lingura de faina. Se amesteca si se lasa circa 10 minute sa se activeze drojdia.

Se adauga apoi, un ou , 50 de ml din untul topit, sarea si faina cernuta in prealabil. Se framanta si se lasa aluatul la crescut o ora la loc caldut.

Dupa o ora se pune aluatul pe blatul de lucru si se imparte in atatea foi cate vrem sa facem…eu am impartit in trei dar se poate si mai multe , foile iesind mai subtiri.

Am pus prima foaie intr- o forma detasabila patrata , unsa cu unt. Deasupra am uns foaia cu unt topit peste care am presarat cascaval ras.

Eu am amestecat si vreo 50 grame telemea cu cascavalul. Se intinde a doua foaie si se unge si ea cu unt topit peste care se presara cascavalul ras. Se pune a treia foaie , se unge cu unt topit . Placinta se taie patrate si se mai lasa inca 30 de minute la crescut, acoperita .

Se da apoi tava la cuptorul preincalzit , la 180-190 de grade , pentru 40 de minute. Rezultatul va va surprinde.

Pofta buna !

 

 

Reteta am preluat-o de aici :  http://savuros.info/recipe/gati-aceasta-reteta-fiecare-zi-chec-cu-cascaval-este-nemaipomenit-de-delicios/

 

Capella Brancacci – Santa Maria del Carmine

Initiativa de decorare a capelei apartinu familiei Brancacci care in 1423 insarcinara cu executarea frescelor Capelei Brancacci , artisti renumiti ai vremii. Cand fura insarcinati , Massaccio avea 22 de ani iar Massollino , 40. Maestru si discipol. Unul , impunand un spatiu realistic si profund al sensului demnitatii morale , altul , gratie tineretii , propunand un stil inovativ si mentinand un rafinament al decorului. Colaborarea celor doi pictori continua intr- o armonie care avu drept rezultat opere capabile sa puna in lumina umbre si personaje. Intre 1481-1483 li se alatura Filippino Lippi , artist recunoscut pentru operele sale renascentiste.

In 1771, un incendiu devasta interiorul bisericii Santa Maria del Carmine si dupa mai multi ani de interventii pentru restaurarea operelor distruse , fuse posibil recuperarea clara si limpede a cromaticii lor , astfel ca aceste opere ale patrimoniului universal pot fi vizitate de iubitorii de arta in orarul dedicat.

 

Leacuri de sananate

by Denissa Nastase

” Unul din cele mai frumoase preparate pe care le-am incercat: un elixir din plante si flori, culese din flora spontana (si nu numai). La inceputul primavarii luam un borcan curat, cam de 800ml, cu capac etansat cu guma. Cand iesim la cules, in orice camp, sau areal curat, culegem plantute proaspete, flori, muguri, frunze, (recomandat din plante pe care le cunoastem) si le punem in borcan, peste care adaugam o cantitate de alcool de 96grade, cat sa le acopere.Tot timpul anului, pana in toamna, continuam sa adaugam plantute, flori, si radacini, specifice fiecarui sezon. In toamna putem adauga si cateva fructe de padure, catina, sau cateva boabe de macese, si altele. Imi place acest elixir, deoarece nu are o reteta anume, capatand astfel o nota individuala persoanei care il realizeaza.

Astfel, acesta devine, pe parcursul iernii, un elixir, cu proprietati foarte puternice, cu un miros fabulos ( nici nu pot sa va descriu, acum la mine.. dupa 2 ani miroase aproape ca un parfum ) pe care il putem folosi dupa caz: cateva picaturi intr-un pahar cu apa, iarna, ca si tonic, anti-viral, etc. Il putem folosi pe rani, contuzii, dureri articulare, musculare, sau diverse probleme ale pielii, putem picura cateva picaturi in apa de baie, etc. Zilele trecute, cu un picior umflat de la o ruptura recenta, am uns-o pe mama cu acest elixir, piciorul desumflandu-se dupa 3 zile, cam intr-o ora.

Pun pariu ca are mai multe aplicatii, dar cam astea le-am testat eu. In combinatia mea am pus si frunze de nuc, muguri de brad, flori de sanziene, de tei, chiar si cateva ciuperci  

Fotografia postat─â de Denissa Nastase.

Daca n-ar fi Eminescu….

La 15 iunie 1889, Titu Maiorescu nota ├«n jurnalul s─âu: ÔÇťAst─âzi a murit Eminescu, ├«n institutul de aliena┼úi, de o embolieÔÇŁ. Luceaf─ârul poeziei rom├óne┼čti, poetul nepereche…Totodat─â, unul dintre cei mai incomozi ziari┼čti ai vremii sale. Un patriot febril, care visa la proiectul Daciei Mari, fapt care deranja elita politic─â rom├óneasc─â, marile puteri vecine ┼či, mai ales, serviciile secrete.Fotografia postat─â de Viorel Boldis.

 

       Tu n-ai murit, Mihai

Tu n-ai murit, Mihai, poeţii nu mor,
Se retrag uneori în visele lor
Lăsându-ne goi ca cerul pustiu.
Tu n-ai murit, Mihai, tu ├«nc─â e┼čti viu,

Tu ├«nc─â p─â┼če┼čti printre noi cu sfiin┼ú─â,
Trist de atâta necuviinţă
Cuibărită în sufletul neamului tău.
Iar noi tot aici, din r─âu ├«n mai r─âu…

Te mai citim uneori, rar, tot mai rar;
De te-am înţelege mai bine măcar.
Tu n-ai murit, Mihai, suntem noi cei morţi,
Cum de încă poţi să ne mai suporţi,

Cum de încă, Mihai, nu te-ai săturat
De poporul acesta neru┼činat?
Tu n-ai murit, Mihai, c─â de-ai fi murit
Sufletul ţării ar fi înmărmurit.

Te a┼čteapt─â ├«nc─â ├«ngerii ├«n rai…
Spre norocul nostru, tu n-ai murit, Mihai.

Viorel Boldis