Formarea guvernului Renzi a fost cel mai mediatizat subiect în ultimul timp şi nici chiar românii care se uită numai la “parabolica” fixată pe posturile tv româneşti nu se poate să nu fi auzit ceva despre el şi să-şi facă o părere.
Am încercat să luăm pulsul comunităţii în legătură cu Matteo Renzi: ce părere au românii din Italia despre el, ce ştiu despre el , care cred că ar trebui să fie cele mai importante măsuri pe care ar trebui să le ia, cum evaluează activitatea guvernului precedent, ce ar trebui să facă pentru românii din Italia şi pentru străini în general.
Petra Iosub, originară din Bucureşti, locuieşte la Florenţa, localitatea unde Renzi a fost primar din 2009 până acum, când a devenit prim ministru.
Ce părere aveţi despre noul prim ministru al Italiei, Matteo Renzi?
«Atuul său este tinereţea şi entuziasmul, dorinţa de a face… ceea ce-l ajută să pună mai uşor în practică proiecte. Este perceput ca o persoană care vorbeşte mult, glumeşte, unii l-au asemănat chiar cu Berlusconi dintr-un anumit punct de vedere, dar în spatele acestei imagini eu văd o persoană care a ştiu să exploateze la maxim “brandul” Firenze aşa cum şi Firenze a exploatat “brandul” Renzi, ceea ce l-a propulsat direct spre fotoliul guvernamental.
Valorizarea resurselor culturale şi artistice ale oraşului, evenimente sportive de nivel internaţional (Maratonul, Campionatul mondial de ciclism, printre altele) au fost o sursă care a cântărit mult la dezvoltarea economiei florentine. Piazza Duomo şi zona din jurul palatului Pitti au devenit zone pietonale, protejând astfel monumente de mare valoare artistică ale patrimoniului florentin. Această decizie a fost îndelung contestată de opozanţii săi, dar Renzi a ştiut să-şi ducă proiectul până la capăt.
Aş mai aminti faptul că oraşul a beneficiat de prima linie rapidă de tramvai sub mandatul lui Renzi, linie ce leagă centrul oraşului de unul dintre cele mai mari spitale, San Giovanni di Dio sau Torregali. Şi tot în timpul mandatului său, Firenze a fost curăţat de ceea ce se chema “fenomenul ştergătorilor de parbrize”, acţiune ce a conferit oraşului o imagine de siguranţă.»
Ce vă place sau nu vă place la el? Dacă ar fi să-l comparaţi cu un politician român, cu cine ar semăna?
«E impropriu spus dacă îmi place ceva la el… poate doar entuziasmul său şi determinarea care cred că îl vor ajuta să pună în practică multe proiecte. Nu îl pot compara cu niciun politician român pentru simplul motiv că România încă nu are un Renzi.»
Dacă aţi putea să-i sugeraţi lui Matteo Renzi câteva măsuri pe care ar trebui să le ia, cu ce aţi începe? Ce i-aţi cere în primul şi în primul rând?
«Poate ar trebui să înceapă cu măsuri concrete de relansare a economiei, de echilibrare a pieţei muncii, ceea ce ar determina un progres însemnat la bunăstarea populaţiei. Dacă ar trebui să cer ceva? Ei, da, aş cere reducerea fiscalităţii excesive pentru întreprinzători precum şi măsuri urgenţe de protecţie a persoanelor dezavantajate.»
Care ar trebui să fie atitudinea guvernului Renzi faţă de comunitatea românească,cea mai mare comunitate de străini din Italia?
«Guvernul Renzi trebuie să adopte o atitudine de deschidere faţă de problemele cu care se confruntă comunitatea noastră şi să faciliteze accesul românilor la integrare, eliminând barierele birocratice şi de natura discriminatorie. Comunitatea românească este un factor important, cu o contribuţie notabilă la dezvoltarea economică şi culturală a Italiei şi deci , trebuie privită ca un partener de dialog serios. Semnale au început să apară, depinde în mare măsură şi de noi, de fiecare în parte, să ne facem auziţi, să încercăm să participăm mai mult la viaţa socială, politica şi culturală, să fim mai uniţi, lăsând deoparte acea atitudine de nepăsare care ne caracterizează de ani buni.»
Ce părere aveţi despre activitatea fostului prim ministru, Enrico Letta?
«Nu mă pot pronunţa asupra activităţi fostului prim ministru, mandatul său a fost prea scurt iar unele iniţiative legislative nu şi-au produs încă efectul. În schimb, dincolo de confruntările pe care în trecut le-au avut cei doi, la predarea ştafetei, am sesizat că proverbiala rivalitate pisano-florentină funcţionează chiar şi la nivel înalt.»
Andi Rădiu , Gazeta Romaneasca
