Se spune ca in spatele oricarui barbat puternic sta o femeie puternica. Dar in spatele unei femei puternice cine sta ? Doar ea si Dumnezeu stie . Doar ea stie ce tine in interiorul ei . Ea, pentru care fiecare zi este o noua provocare pe care trebuie sa o infrunte. Indoielile , slabiciunile , fricile sau visele ei , toate stie sa le zavorasca in adancimea sufletului ei .
In spatele unei femei puternice stau tone de lacrimi , de dezamagiri , de griji sau nopti nedormite.
Stau ambitia si indarjirea de a razbate intr-o lume tot mai potrivnica. Stau optimismul sau si increderea in ea si in Atotputernicul , ca a zamislit-o sa fie stalp si temelie.
Si curajul …curajul de a nu ceda in fata obstacolelor , curajul de a prelua pe umerii ei responsabilitati , de a se ridica ori de cate ori viata o tranteste la pamant. Forta ii vine din experientele neplacute , din suferintele sau din lectiile de viata pe care o forta doar de ea stiuta, a ajutat-o sa le depaseasca.
La multi ani , plini de iubire si frumos , femeie puternica !
In cateva ore , cu speranta , vom pasi in noul an . Si in fiecare an ne dorim ca anul ce incepe sa fie mai generos , sa ne aduca realizarile mult asteptate. Sa ne pregatim sa primim noul an cum se cuvine. Se fac urari , unele venite din inima , altele din complezenta. Gandul meu bun poate nu este maximul de urare dar important este ca dincolo de cuvinte , sa ne dorim binele , sa fim solidari si sa ne deschidem inima catre aproapele nostru. Fiti intelegatori unii cu altii pentru a gasi puterea de a invinge rautatea, invidia, ranchiuna, boala sau nedreptatea. Pretuiti viata ! Pretuiti oamanii din viata voastra !
Pentru ca nimic nu este intamplator . Exista un motiv pentru care destinul ne scoate in cale oameni . Acestia sunt veniti cu un scop in viata noastra . Ei sunt cei care ne vor invata lectii importante despre viata sau despre noi insine , sau chiar ne vor ajuta pentru a deveni mai buni.
Iubirea , bucuria , intelepciunea si generozitatea , sa va fie calauza si in noul an . Personal , va multumesc ca mi-ati stat alaturi in anul care tocmai se incheie , in aceasta casuta virtuala sau chiar in viata personala .
Va doresc tuturor ca Noul An sa fie un nou inceput in viata voastra , un inceput plin de belsug si realizari pe toate planurile. Binele pe care mi-l doresc mie si familiei mele , sa se intoarca inzecit in casa voastra !
Ia reprezinta o componenta emblematica a portului popular romanesc , inca din cele mai vechi timpuri. Termenul de ” ie ” face referire la camasile purtate de femei , cele purtate de barbati numindu- se ” camasa populara “. Realizate din in , lana sau bumbac tors in fuior, cu broderii deosebite si cusaturi cu motive alese , ele reprezinta acoperirea goliciunii trupesti si transmitea un mesaj unic , in functie de persoana , de meserie , eveniment sau rang in societate. Portul , este completat cu brau sau chimir , itari , in picioare opinci dar si alte componente care- si au originea in vestimentatia tracilor , getilor si dacilor. Tinand cont de insemnatatea istorica si a autenticitatii portului popular , in urma cu cinci ani s- a declarat ziua de 24 iunie ca Zi Universala a iei.
“Siamo a Loppiano: la cittadella ‘prototipo’ di altre ventiquattro cittadelle presenti in tutti i continenti, nei piã¹ svariati contesti sociali e culturali, come negli Stati Uniti, nel Camerun, nelle Filippine, in Germania, Brasile, Argentina, ecc. Oggi siamo preoccupati per quella nel Camerun, che sta vivendo un momento difficile. Chiara Lubich ha sempre desiderato vedere realizzate queste piccole città, laboratori di convivenza umana, bozzetti di mondo unito, testimonianza di come potrebbe essere la società se fosse basata sull’amore reciproco del Vangelo. Ecco quello che vorrebbe mostrare Loppiano al mondo”.
Azi este ziua cea mare …..cum, nu stiti care ? Valentinu’ , bre…..nu Dragobetele nostru , asta e de import , asa ca-i musai sa sarbatorim si sa dam prilej de bucurie comerciantilor. Ca orice indragostit ii cumpara acolo iubitei , o zambila , o acadea , o floare (daca e de plastic , si mai bine , ca o foloseste si la anul ) , un chilot sau o jucarie de plus ori pentru poftele trupesti….dupa buget , deh 🙂 .
Daca nu sarbatoresti Valentinu’ e ca si cum n-ai avea cont pe facebook. Asa ca , fetele cochetele , faceti-va frumoase , parfumate , rujate si rosate (musai cu ceva rosu , nu ? ) si scoateti-va Valentinu ‘ in oras . In parc , la un suc , la o cafea sau chiar la o carciuma….tot dupa buget ….al Valentinului 🙂 ;).
Si petreceti o zi plina de iubire … iar daca se termina cu o partida de sex , e si mai bine ;). Ca de maine incolo , veti pune la pastrat si cadoul primit , chilotii rosii vor astepta cumintei valentinu’ urmator , pe jucariile de plus primite-n dar se va asterne praful iar cina romantica va ramane doar o amintire. De maine va veti iubi la fel ca in tot restul anului , ca nu mai trebuie sa demonstrati nimic 🙂 . Si cand veti dori sa-l mai surprindeti , faceti-i si ceva de mancare ca o pluti ea dragostea in aer 24/24 dar pe stomacul gol nu dureaza prea mult 🙂 😉
Desi sarbatoarea Craciunului a pierdut mult din farmecul de altadata , singurele momente care te fac sa il simti este cand te aduni cu familia la masa sau prietenii . Anul asta , un pic pentru a nu simti departarea de cei dragi , un pic pentru a iesi din casa dupa cateva zile cu febra si antibiotice , am ales sa stam impreuna cu prieteni dragi. In fond , o iesire , fie ea si pe vreme rece , face bine la imunitatea , mai ales cand compania este una placuta.
Sunt locuri pe care in fiecare zi le descopar cate putin. De data asta , a trebuit sa urcam spre munte , pentru a descoperi si ne bucura sufletul de oameni noi si locuri minunate. Localitatea San Godenzo este o comuna la circa o ora de orasul meu dar recunosc , in toti anii petrecuti aici , nu am reusit sa o vizitez.. Putina zapada sus in varf , a intregit spectacolul naturii unei zile obisnuite (sau nu ) de Craciun.
Un loc primitor , oameni care te intampinacu zambetul cald si te ospeteste asa cum stiu ei mai bine.
Bucurosi ca am avut ocazia sa ii cunoastem , sa gustam din bunatatile pe care ni le-au servit si ca am putut petrece cateva ore in companie mai mult decat prieteneasca. Pentru cateva ore , am adus mai aproape Craciunul de noi prin atmosfera , bucatele romanesti din care ne-am infruptat si caldura oamenilor.
Cu speranta ca vom reveni cat mai curand la Osteria Il Refugio , unde ne asteapta intodeauna Olivia si sotul ei cu bucate gustoase si indestulatoare.
Comunitate….acel grup de persoane cu interese , credința și norme de viață comune.
A vorbi despre comunitatea românească din Florența , înseamnă a te reduce strict la comunitățile celor trei biserici românești existente în oraș…..sau in alternativa , la spectacolele de folclor la care se tzopaie și se ” simte românește”. In general actiunile comunității românești sunt împărțite pe grupuri (fiecare biserică are grupul ei) sau pe acțiuni ale anumitor asociații prezente in teritoriu. Duminică am fost prezenta la un eveniment multietnic, organizat de Asociația catolică Migrantes , in scopul de a da voce comunităților străine din teritoriu , pentru o integrare și reprezentare mai bună și în ocazia apropiatelor sărbători . Un eveniment la care erau invitați să participe cu mici momente tradiționale , comunitățile din Romania , Filipine , Peru și Sri Lanka. Nu am știut exact ce se va întâmpla acolo , cu excepția informațiilor distribuite în pliantul de pe pagina Parohiei Greco- Catolice Române. Am sperat la o seara de frumos , in care noi , romanii , să arătăm și celorlalți, cu demnitate, o parte a tradițiilor noastre. Da , demnitate zic…..pentru că România nu este o tara din lumea a treia iar aceasta imagine trebuie să o transmitem noi , cei ce locuim in afara țării. După ceea ce s-a întâmplat , nu pot decât să cred că ori nu exista comunitate românească în Firenze ( deși anagrafic suntem vreo 11000 de romani ), ori chiar suntem cetățeni ai lumii a treia. Momentul românesc a avut loc la începutul ” spectacolului” tocmai pentru a da posibilitatea Părintelui Sician de a participa la recepția de la Consulatul României din Bologna , unde era invitat. Inițial am crezut că a fost pregătit un moment artistic dar ” momentul ” urma să fie ținut de cei 7-8 romani prezenți la eveniment . S- au cântat trei colinde românești ( foarte frumos , zic eu ), frumușel , ca la școală , cu foile in mână și îmbrăcați fiecare cum ajunsese de pe strada . Nu doresc sa incriminez pe nimeni , îmi exprim doar dezamăgirea că într-o asemenea ocazie care ni s- a oferit , comunitatea românească a fost absența. Cei câțiva prezenți am incercat să spălăm imaginea comunității dar efectul a fost contrar pentru că imediat după momentul românesc , comunitatea noastra a rămas în trei persoane….și doi copilași , dintre care unul în căruț. Și mulțumesc aici mamei lor , care a venit 30 de minute cu trenul , pentru a se bucura si de momente românești. Dacă celelalte comunități au ascultat și aplaudat momentul nostru , construit ad- joc, noi , am dovedit lipsa de respect și am plecat , înainte de a vedea și momentele lor. Suntem comunitate românească dar nu existam ….suntem doar când mergem la biserică să ne rugăm , să bârfim sau sa ne ghiftuim la sărbători și pomeni….eventual , mai intermediem niste locuri de munca. Ca ne place sau nu , cam asta este realitatea.
Au urmat momentele artistice ale comunităților din Sri Lanka ( excelente coregrafia și costumele ) , corul comunității din Filipine , care trăiește în orașul nostru, ( totul la superlativ ! ). Moment foarte bine lucrat , sincronizare perfectă , ținuta demnă , voci absolut superbe , intr-un cuvânt , atitudine si respect . A urmat momentul grupului de fetițe din Peru , care au transmis un mesaj foarte vesel și colorat. Moment frumos , ca și copilele care ne-au incantat cu talentul lor artistic.
De altfel , toate trei comunitățile au primit aplauze îndelungi , ca semn al prețuirii pentru ceea ce au oferit celor prezenti.
Am plecat acasă cu un gust amar. Exista comunitate românească în Firenze ? Da , doar de sărbători la biserica…..sau la spectacolele cu tzupaidale. Altfel , suntem romani invizibili , prezenți doar în arhivele anagrafice.
Iată , câteva fotografii cu momentele celor trei comunități….cu noi , îmi este rușine să pun pentru că păream o adunătură de ciudați , de locuitori ai lumii a treia. Îmi cer iertare dacă cineva se va simți ofensat in urma celor scrise de mine dar asta arătăm lumii că suntem….
Astazi , este Ziua Nationala a Romaniei, tara mea de origine…..o tara cu un popor sacrificat datorita sistemului care ne conduce de vreo treizeci de ani incoace. Un popor din care mare parte , a trebuit sa isi ia viata in propriile maini si sa emigreze in alte tari , pentru un trai mai bun. Se vorbeste des despre romanii din afara granitelor , uneori in mod neplacut. Aceeasi romani , care isi dau contributul lor zilnic la dezvoltarea economica si nu numai , a unei societati care ii gazduieste si ospiteaza. A emigra , a-ti lasa locurile natale si a trai departe de cei dragi , nu a fost si nu este usor pentru nimeni.
Printre lacrimi , umilinte si munca , romanii care traiesc in afara granitelor tarii , dau ceea ce este mai bun , incercand sa nu isi uite originile ,traditiile si cultura.
Astazi este sarbatoarea nationala a tarii mele…..a Romaniei ….si sunt mandra de a ma fi nascut intr-o tara cu un asemenea trecut istoric , cu atatea traditii frumoase , o tara care a dat lumii figuri importante. Nu ma voi rusina niciodata de originile mele si cred ca pot spune cu siguranta ca faptul ca traiesc in afara granitelor tarii mele , este si o mare oportunitate. O oportunitate care m-a ajutat sa ma cunosc mai bine , sa ma dezvolt , si sa traiesc in mod demn. Departarea m-a ajutat sa raman acelasi OM care eram si inainte de a emigra , de a aprecia mai mult valorile autentice.
In fiecare an , de 1 Decembrie , gandul meu , al nostru , al celor cateva milioane de romani care traim in afara granitelor tarii, se indreapta catre Romania. Este un fir , o legatura invizibila si indivizibila care ne leaga. Acolo ne sunt radacinile. Acolo ne intoarcem mereu gandul cu duiosie si dragoste ….
Ma dezgusta prostia asta cu sarbatoarea de Halloween , pentru ca nu transmite nimic pozitiv…..peste tot numai cranii , morti , schelete, moartea cu coasa , vampiri , sange. Personaje care fac sa ti se ridice parul si sa visezi noaptea urat. Ce sa inteleaga niste copilasi din aceasta sarbatoare ? ca e folosita mai ales in scop comercial ? ce mesaj poate transmite aceasta sarbatoare unui copil de trei ani ? Duci copilul la festa si acolo vede numai sperietori ….si ca sa nu inceapa sa planga ii spui ” nu te speria , puisor , e nenea vecinul sau tanti de la gradinita ” .
Invatati-va copiii sa fie buni , nu diabolici ! Invatati-i lucruri frumoase despre traditiile noastre , invatati-i o poezie , un colind ….spuneti-le o poveste .
Invatati-i sa aiba incredere in ei , in puterea lor de a face lucruri frumoase . Invatati-i ce inseamna respectul pentru natura , pentru parinti , pentru ceea ce sunt capabili sa faca ei , cu mintea si mainile lor .
In curand , riscam sa pierdem toate valrile ce ne definesc ca oameni si natie…..
