Descopera Romania – Transalpina sau Drumul regelui

Transalpina (DN 67C) cunoscută şi ca “Drumul Regelui” sau “Poteca Dracului” este cel mai înalt drum rutier din România, atingând altitudinea maximă în Pasul Urdele – 2.145 m.

 

 

 

Situat în Munţii Parâng, Carpaţii Meridionali, drumul de 150 de km leagă Oltenia de Transilvania, între localităţile Novaci din judeţul Gorj şi Sebeş din judeţul Alba. Drumul traversează Munţii Parâng de la nord la sud şi face o paralelă cu Valea Oltului şi Valea Jiului.

De la Sibiu, drumul alpin porneşte din Jina, de unde coboară pe o distanţă de 7 km până la Șugag. De aici începe urcuşul. După câţiva kilometri se ajunge la barajul Tău şi apoi la barajul Oaşa. Transalpina continuă traversând în partea stângă barajul Oaşa, mergând apoi până la Obârşia Lotrului.

De la Obârşia Lotrului, aflată într-o vale cu o deschidere foarte frumoasă, sunt mai multe posibilităţi: se poate merge în stânga spre Brezoi, care se află la circa 60 km, trecând pe lângă Lacul Vidra şi apoi prin staţiunea Voineasa, sau în dreapta spre Petrila — 28 de km.

Transalpina sau “Drumul Regelui” – cel mai înalt drum rutier din România

Transalpina sau “Drumul Regelui” – cel mai înalt drum rutier din România

 

Transalpina sau “Drumul RegeluiTransalpina sau “Drumul Regelui

Transalpina (DN 67C) cunoscută şi ca “Drumul Regelui” sau “Poteca Dracului” este cel mai înalt drum rutier din România, atingând altitudinea maximă în Pasul Urdele – 2.145 m.

 

Situat în Munţii Parâng, Carpaţii Meridionali, drumul de 150 de km leagă Oltenia de Transilvania, între localităţile Novaci din judeţul Gorj şi Sebeş din judeţul Alba. Drumul traversează Munţii Parâng de la nord la sud şi face o paralelă cu Valea Oltului şi Valea Jiului.

De la Sibiu, drumul alpin porneşte din Jina, de unde coboară pe o distanţă de 7 km până la Șugag. De aici începe urcuşul. După câţiva kilometri se ajunge la barajul Tău şi apoi la barajul Oaşa. Transalpina continuă traversând în partea stângă barajul Oaşa, mergând apoi până la Obârşia Lotrului.

De la Obârşia Lotrului, aflată într-o vale cu o deschidere foarte frumoasă, sunt mai multe posibilităţi: se poate merge în stânga spre Brezoi, care se află la circa 60 km, trecând pe lângă Lacul Vidra şi apoi prin staţiunea Voineasa, sau în dreapta spre Petrila — 28 de km.

Transalpina sau “Drumul RegeluiPentru a continua spre Transalpina trebuie mers înainte spre Novaci. De fapt, de abia acum începe cea mai spectaculoasă parte a Drumului Regal, drumul prin zona alpină. Serpentinele se înşiruie una după alta, atingând locuri tot mai înalte: Ștefanu, Cărbunele, Muntinu,Urdele.

Dintr-o dată muntele dispare, iar în faţă se întinde platoul de pe vârful Păpuşa, de unde se coboară în Staţiunea Rânca şi apoi la Novaci, unde se termină Transalpina.

Dintr-o dată muntele dispare, iar în faţă se întinde platoul de pe vârful Păpuşa, de unde se coboară în Staţiunea Rânca şi apoi la Novaci, unde se termină Transalpina.Mai puţin cunoscută şi mediatizată de-a lungul timpului faţă de Transfăgărăşan, acest drum alpin nu a fost asfaltat în totalitate, chiar dacă figurează ca şi drum naţional pe toate hărţile. În 2009 s-a început asfaltarea şi modernizarea acestui drum pe o distanţă de 148 de kilometri, între Sebeş, judeţul Alba şi Bengeşti, judeţul Gorj. Se preconiza că întregul drum va fi asfaltat şi modernizat până la finele anului 2012, însă lucrările au fost oprite.

Transalpina sau “Drumul RegeluiTransalpina sau “Drumul Regelui

În zona Transalpina se găsesc o serie de lacuri glaciare, printre care şi lacul Gâlcescu, cel mai întins iezer glaciar din zona Gorjului. Acesta are 230 m lungime, 165 m lăţime şi 3,2 ha suprafaţă. Adâncimea maximă este de 10 m. Se află la o altitudine de 1.950 de metri şi este populat natural cu peşti. Zona din jurul lacului, declarată rezervaţie naturală, şi lacul glaciar Gâlcescu sunt monumente protejate ale naturii.

 Potrivit unor surse, un prim drum a fost construit de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de coridorul IV strategic roman. Mai târziu, traseul a început să fie folosit de către păstorii din Mărginimea Sibiului, care îşi treceau turmele în Oltenia, fiind nu mai mult decât o cărăruie prăpăstioasă, numită sugestiv ”Poteca Dracului”. Pe lângă toate acestea, există şi o legendă locală, care spune că, la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea, fiecare familie de localnici a participat la construirea unei porţiuni din acest drum, în funcţie de posibilităţile fizice şi financiare ale sale.

Transalpina sau “Drumul RegeluiTransalpina sau “Drumul Regelui

În 1930 au fost demarcate lucrări de pietruire a drumului, iar inaugurarea s-a făcut în 1938 la Poiana Sibiului, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Drumul era considerat, la acea vreme, o mare realizare tehnică, cu rol economic, strategic şi militar.

Transalpina sau “Drumul RegeluiTransalpina sau “Drumul Regelui

(foto: Novaci — satul ardelenilor şi oltenilor)

Oraşul Novaci se află în partea de nord-est a judeţului Gorj, în zona de contact a Munţilor Parâng cu Subcarpaţii Olteniei, la 44 km de Târgu-Jiu. Localitatea a fost atestată pentru prima dată într-un hrisov al lui Radu cel Mare de la 1502. În 1847 a luat fiinţă Plaiul Novaci, ca un important punct de vamă. Statutul de oraş a fost primit abia în 1968, după comasarea satelor Novaci Români şi Novaci Ungureni. Asemenea întregii zone submontane dintre Gilort şi Bistriţa, populaţia Novaciului a suferit puternice influenţe demografice şi etnoculturale dinspre satele Mărginimii Sibiului şi din Valea Sebeşului. Mai demult, în perioada când situaţia politică a făcut din Mărginime un loc nesigur pentru viaţa ciobanilor, unii dintre aceştia au părăsit Sibiul şi şi-au mutat gospodăriile aici.

Localnicii au fost primitori cu familiile sibiene, dar au avut grijă să-şi păstreze statutul de întemeietori ai satului, astfel că le-au permis nou-veniţilor să se aşeze pe cealaltă parte a râului decât cea locuită de ei, care se va numi de atunci Novaci-Străini, iar locuitorii ei — ungureni. Râul ce traversează aşezarea, Gilortul, a fost considerat graniţa ce marchează cele două identităţi coabitare. Rezultatul acestor influenţe se regăseşte în graiul, portul şi tradiţia pastorală asemănătoare satelor de peste munte.

Păstrând străvechea ocupaţie a poporului român, Novaciul se înscrie pe coordonatele culturii şi civilizaţiei culturale de tip pastoral din ţara noastră. De sute de ani, din tată în fiu, aceştia se ocupă de păstorit şi, chiar dacă numărul lor s-a redus de la an la an, mai sunt încă numeroase familii care nu s-au despărţit de meseria străbunilor.

Autorul ”României pitoreşti”, Alexandru Vlahuţă, a descris în cartea sa un vechi obicei al ungurenilor care s-a păstrat până în ziua de azi. Nedeia sau petrecerea oierilor, o sărbătoare populară la care oamenii cântau la scripcă şi cobză, îmbrăcaţi în frumosul port popular în două culori, alb şi negru, şi care preceda plecarea pe munte a ciobanilor.

Manifestarea se organizează în a treia duminică a lunii mai şi, deşi semnificaţia zilei a rămas aceeaşi, astăzi sărbătoarea nu mai este exclusiv doar a ciobanilor, accesoriul după care mai poţi diferenţia ciobănimea de restul oamenilor fiind pălăria neagră. Bătrânii din Novaci regretă că partea frumoasă a meseriei nu s-a păstrat. Portul popular — măcar la sărbători—, plăcerea de a învăţa să cânte din fluier, strigăturile şi dansurile de la lăsarea serii lipsesc cu desăvârşire din peisajul horelor actuale, dar şi de la stânile din crestele munţilor. Chiar dacă modernitatea a furat o parte din tradiţia Novaciului, prin continuarea serbărilor populare s-ar restaura în mod vizibil identitatea locului.

Transalpina sau “Drumul RegeluiTransalpina sau “Drumul Regelui

Cea mai cunoscută staţiune turistică de pe Transalpina este Rânca situată la o altitudine de 1.600 m, la poalele masivului Păpuşa, unul dintre platourile Munţilor Parâng.

Ideea de a construi staţiunea Rânca s-a conturat în 1930, când Banca Populară “Gilortul” din Novaci a concretizat proiectul lui Dumitru Brezulescu de a construi o staţiune. Pentru început au fost construite şase cabane, cu câte cinci camere fiecare. În anul 1937 cabana centrală din Rânca a fost dată în folosinţă. Până în decembrie 1989, la Rânca s-au mai construit două cabane, una a OJT Gorj administrată de către Universitatea din Craiova şi cealaltă a sindicatelor miniere din bazinul carbonifer al Olteniei.

Staţiunea a rămas necunoscută, din cauza accesului dificil. Rânca a început să se dezvolte cu adevărat, rapid, odată cu proiectul Transalpina. S-au realizat iniţial două pârtii, una de nivel mediu şi una pentru începători, cu nocturnă. Pe parcurs, au mai fost inaugurate încă două pârtii pentru începători. Toate pârtiile au fost dotate cu teleschi. Există şi un telescaun, care serveşte trei pârtii de schi care se află la poalele Vârfului Păpuşa.

Rânca este locul perfect pentru iubitorii de snowboarding, snowmobil şi schi extrem, deoarece terenul oferă condiţiile ideale. Zăpada are aproximativ doi metri, din decembrie până în aprilie. Vara, turiştii pot merge cu ATV-ul, pot practica enduro — cu motor sau bicicletă — expediţii 4×4, parapantă. De asemenea, pe timpul verii se pot parcurge la pas zeci de trasee montane, cu durate cuprinse, în medie, între două şi şase ore, principalele puncte de plecare fiind Obârşia Lotrului şi Rânca.

Totodată, în fiecare an, în septembrie, între Novaci şi Rânca, se desfăşoară Campionatul Naţional de Viteză în Coastă etapa Rânca.

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj a inaugurat la 8 septembrie 2012, la 200 de m de intrare în staţiunea Rânca, Muzeul Civilizaţiei Montane, care încearcă să surprindă istoria şi tradiţiile zonei pastorale a Gorjului.

Mica staţiune Obârşia Lotrului are o suprafaţă de 3 ha şi se află la o altitudine de peste 1.400 m, fiind un popas de trecere între judeţele Vâlcea şi Hunedoara.

 

Transalpina sau “Drumul RegeluiTransalpina sau “Drumul Regelui

Acest obiectiv turistic poate oferi cu predilecţie în sezonul cald, iunie-septembrie, circa 100 locuri de cazare şi masă, pentru doritorii de aer curat, odihnă activă-drumeţii şi excursii în împrejurimi, având ca traseu izvoarele Lotrului (obârşia) — Lacul Gâlcescu, conturul lacului Vidra, noile puncte turistice de la Lotrioara şi Rânca.

Pentru atracţia şi particularităţile floristice şi peisagiste admirabile, s-au constituit şi câteva rezervaţii naturale în punctele Câlcescu, Miru-Bora şi Cristeşti.

sursa-romania-redescoperita

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *