Locuri de suflet- Lucania

Uneori viata ne poarta prin locuri nestiute , inca nedescoperite dar care o data traite , ti se lipesc de suflet.

Asa mi s- a intamplat si mie cand am pus piciorul pentru prima oara in peninsula.

Spui Lucania , spui istorie. La distanta de sute de ani , regiunea mai conserva si astazi urmele unui popor care a lasat marturie umanitatii cultura etrusca . De la primele locuinte omenesti ( grote ) descoperite la Matera , pana la tezaurele arheologice de la Policoro , Metaponto si Potenza , totul ni se ofera astazi ca o marturie istorica de necontestat.

Am avut fericirea de a putea vizita in urma cu ani  ” Sassi di Matera ” – grotele si bisericile rupestre….specialistii , dat fiind valoarea lor , au declarat acest loc Patrimoniu UNESCO.

Vizitandu- le , am avut sentimentul de a ma fi transpus cu secole in urma dar in acelasi timp, m- am simtit norocoasa ca am avut acea oportunitate de a imi putea bucura si incarca sufletul de frumusetea lor. Bucuria mea s- a dublat descoperind ca acele locuri onoreaza si omagiaza des unul dintre cei mai importanti arheologi si oameni de stiinta romani ,care a trait si muncit pe acele meleaguri : Dinu Adamesteanu….in semn de omagiu pentru contributia sa stiintifica , muzeele arheologice din Matera si Potenza ii poarta astazi numele.

Potenza – capitala regiunii , oras renascut din propria- i cenusa. In care , noul se impleteste armonios cu urme de istorie , pentru a lasa urmasilor o identitate de care sa fie mandri.  Centrul istoric este locul unde localnicii isi  dau intalnire la o cafea , la teatru sau chiar pe via Pretoria , unde sunt concentrate cele mai importante magazine de lux. Duminica si sarbatorile , e frumos sa vezi cum oamenii se intalnesc , se saluta , si schimba impresii . Nu lipsesc nici evenimentele pentru tineri si nu numai , parcul Montereale gazduindu- le tot timpul anului.

Mi- e dor de acele locuri….de scarile rulante cu ajutorul carora taiam ” muntele ” si treceam de pe o strada pe alta….de pizza ” a taglio” pufoasa si plina de arome si gusturi , pe care o.mancam impreuna cu prietena mea , la pizzeria din coltul strazii ei….de strazile aproape toate inclinate pe care abbia daca vedeai un minibuz la o ora . De oamenii care- ti dadeau binete chiar daca tu nu ii cunosteai dar care te aduceau rapid in prezent cand te intrebau ce- ti mai face asistatul.

Oameni calzi si primitori….gata oricand sa iti intinda o mana , ca te si minunezi cum puteau darui atata … ei , cu care viata nu a fost intotdeauna darnica. Ei , care , in ciuda intemperiilor vremii , au stiut sa ramana demni si frumosi pe interior.

Ma consider norocoasa , in ciuda tuturor greutatilor inerente unui inceput. Ma consider norocoasa ca am putut sa cunosc , sa ma incarc si sa ma bucur.

Locuri frumoase….oameni frumosi….destinul a vrut ca sa merg mai departe in aceasta mare aventura care se cheama emigratie si sa ma indrept spre alte locuri pline de istorie.

Lucania se  numeste astazi Basilicata.

Locuri de suflet…care te imbogatesc si iti dau certitudinea ca nu ai trait degeaba.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *